Sunday 8 February 2009

The places you have come to fear the most

Close your eyes!

De unde atata furie si neputinta dureroasa? De unde atata pofta de sange nevarsat?! Nici pacatul nu mai pare atat de grav – s-a convertit in neimplinire si Vai! ce jale la implinire!

Tumultul inefabil al vietilor netraite si nerostite se zvarcoleste in noroiul creatiei, peste care ploua cu jar. Libertatea si-a pus lanturi la maini si picioare, convinsa acum ca existenta ei a fost inutila.

Zeii pagani s-au coborat din ceruri si si-au reluat domnia in mari de pangarire. Porumbeilor le-au crescut colti pe care si-i infig adanc in carnea mea; lame ce-mi strabat fiinta fara un crancet macar! Nu pot opri sangerarea; credinta-mi zace, macelarita, in balti. Nu-mi mai vad decat ranile mustind a puroi, tasnind negru si putred, inecand fiecare gura de aer ramasa pura. Turbate, memoriile mele se napustesc, ca bestiile infometate, una aspura celeilalte.

Open your eyes!

1 comment:

Dahlia Wegrzynowski said...

Ochii mei s-au deschis când tu îmi spuneai să-i închid şi viceversa. Dar locuiam încă de multă vreme între pereţi zgomotoşi... la graniţa dintre nebunie şi isterie, dintre nimic şi întuneric de umbre, dintre mine şi eu. Porumbeii cu colţi au devenid eu, şi ei odată cu mine s-au transpus în istericale mute...
Îmi închid ochii – se continuă un coşmar; îi deschid – un infern graţios îşi cântă tangoul.
Trist.